The British enigma
St. Paul’s Suite for String Orchestra, op. 29 by Gustav Holst is a work dedicated to string instruments, published in 1922. Completed almost a decade before, until the date of publication, the work has undergone many changes. The name of St. Paul acquired it from the Girls’ School of the same name in Hammersmith, London. Between 1905 and 1934, the composer carried out his teaching activity in the above-mentioned school, during which time a soundproof studio was built in the respective institution. Because of this, Holst, feeling grateful, named the suite after the name of the school.

The second work of the evening is dedicated to the whole string ensemble. Although it is a work from the early period of fog, Serenada in E minor for string orchestra, op. 20 by Edward Elgar is one of the few creations that the composer was fully satisfied with. Demanding of himself, Elgar once stated that the works composed up to this serenade are just musical experiments.

The work entitled “Enigma” Variations, op. 36, was composed by Elgar at the end of the 19th century and includes 14 variations on a given theme. The composer dedicated the work to his friends in his entourage so that each variational sketch creates a close acquaintance. Throughout the sound speech, his wife, Alice, close friends of the couple, and even Elgar himself are portrayed.

Conductor Ertüngealp Alpaslan began his musical studies in his hometown, Istanbul, where he studied piano. He later graduated from the “Franz Liszt” Academy of Music in Budapest, where he continued to study piano and conducting. In 2002, Alpaslan won the International Direction Competition “Dimitris Mitropoulos” in Athens, at which time he established himself as a conductor. His professional activity is carried out internationally, conducting famous orchestras such as Deutsche Kammerphilharmonie Bremen, Athens State Symphony Orchestra, Saint Petersburg Philharmonic Orchestra.

A Brit Varázs cimű hangverseny keretén belül a nagyváradi közönség előtt felcsendülnek Gustav Holst  Szent Pál szvitje vonószenekarra, op. 29 illetve Edward Elgar zeneszerző e -moll Serenádja, op. 20 és az „Enigma” variációk, op. 36.  A Nagyváradi Filharmonia zenekarát Ertüngealp Alpaslan vezényli majd, aki zenei tanulmányait szülővárosában, Isztambulban kezdte. Ezt követően a budapesti “Liszt Ferenc” Zeneakadémián folytatja tanulmányait zongora és karvezetés szakon. 2002 -ben, Ertüngealp Alpaslan megnyerte az athéni “Dimitris Mitropoulos” karmesterversenyt. Jelentősebb hires zenekarok vezénylése mint a Deutsche Kammerphilharmonie Bremen, az athéni Állami Szimfonikus Zenekar, a Szentpétervári Filharmonikus Zenekar, mind ez, Alpaslan nemzetközi szinten elismert szakmai tevékenységeit konfirmálják.  

Enigma britanică

St. Paul’s Suite pentru orchestră de coarde, op. 29 de Gustav Holst este o lucrare dedicată instrumentelor cu coarde, publicată în anul 1922. Finalizată cu aproape un deceniu înainte, până la data publicării lucrarea a suferit numeroase modificări. Numele St. Paul l-a dobândit de la Școala de Fete cu același nume din Hammersmith, Londra. Între anii 1905-1934, compozitorul și-a desfășurat activitatea didactică în școala mai sus amintită,perioadă în care s-a construit și un studio izolat fonic în respectiva instituție. Datorită acestui fapt, Holst, simțindu-se recunoscător a intitulat suita după numele școlii. 

Cea de-a doua lucrare a serii este dedicată tot ansamblului de coarde. Cu toate că este o lucrare din perioada timpurie de ceație, Serenada în mi minor pentru orchestră de coarde, op. 20 a lui Edward Elgar  este una dintre puținele creații de care compozitorul a fost pe deplin mulțumit. Exigent cu sine însuși, Elgar afirma odinioară faptul că lucrările compuse până la această serenadă, sunt doar niște experimente muzicale. 

 Lucrarea intitulată Variațiunile „Enigma”, op. 36, a fost compusă de Elgar la finele secolului al XIX-lea și cuprinde 14 variațiuni pe o temă dată. Compozitorul a dedicat lucrarea prietenilor din anturajul său, astfel încât fiecare schiță variațională creonează o cunoștință apropiată. De-alungul discursului sonor sunt portretizați soția sa, Alice, prieteni apropiați ai cuplului, și chiar Elgar însuși.

Dirijorul Ertüngealp Alpaslan și-a început studiile muzicale în orașul său natal, Istanbul, acolo unde a studiat pianul. Mai apoi a devenit licențiat al Academiei de Muzică „Franz Liszt” din Budapesta, unde a continuat studiul pianului și pe cel al artei dirijorale. În anul 2002, Alpaslan este câștigător al Competiției Internaționale de Dirijat „Dimitris Mitropoulos” din Atena, moment în care se afirmă ca dirijor. Activitatea sa profesională se desfășoară pe plan internațional, conducând orchestre renumite precum Deutsche Kammerphilharmonie Bremen, Athens State Symphony Orchestra, Saint Petersburg Philharmonic Orchestra.