
Gala Rossini
Joi, 18 Ianuarie 2024, ora 19.00
Sala de concerte „Enescu – Bartók”
Gala Rossini
Dirijor: Janko Zsolt
Aleksandra Szmyd – Soprană
Mihaela Ișpan – Mezzosporană
Alexander Utkin – Bas
În program:
În program:
G. Rossini – Italiana in Algeri – uvertura
G. Rossini – Aria Isabelei din L’ italiana in Algeri” – “Cruda sorte”- M. Ișpan
G. Rossini – Aria lui Mustafa din L’ Italiana in Alger” – “Gia d’insolito ardore” – A. Utkin
G. Rossini – Aria Semiramidei din „Semiramide”- Bel raggio lusinghier – A. Szmyd
G. Rossini – Duetul Isabella – Taddeo din l’Italiana in Algeri -“Ai Cappricci della sorte” – M. Ișpan & A. Utkin
G. Rossini – Il signor Bruschino – uvertura
G. Rossini – Aria Clorindei din „La Cennerentola” – Cenușăreasa, “Sventurata mi credea” – A. Szmyd
G. Rossini – Aria Angelinei din „La Cennerentola” – Cenușăreasa – “Nacqui all’affanno… Non piu mesta” – M. Ișpan
G. Rossini – Barbiere di Siviglia – uvertura
G. Rossini – Aria lui Don Basil din “Il Barbiere di Siviglia” Bărbierul din Sevilla – “La Calunnia” – A. Utkin
G.Rossini – Duetul Pisicilor, Arr. G. Berthold, C. Dumond – A. Szmyd & M. Ișpan
Gioachino Rossini a fost un compozitor italian care a trăit între 29 februarie 1792 și 13 noiembrie 1868. A devenit cunoscut prin cele 39 de opere scrise, cu toate că pe lângă acestea a mai compus și lieduri, muzică de cameră, piese pianistice și chiar muzică religioasă. De asemenea a inovat genul operei, setând noi standarde, atât în stilul de operă comic, cât și în cel „serios”. A renunțat să compună într-o perioadă în care era foarte apreciat, chiar dacă era încă tânăr, neavând nici măcar 40 de ani împliniți.
S-a născut la Pesaro, într-o familie de muzicieni: Tatăl său era trompetist, iar mama sa cântăreață. A început să compună la vârsta de 12 ani și și-a desăvârșit studiile muzicale la Bologna. Prima sa operă s-a cântat la Veneția în anul 1810, atunci când avea doar 18 ani. Cinci ani mai târziu, Rossini era angajat la Napoli, sarcina sa fiind aceea de a scrie opere. În perioada 1810-1823 a compus 34 de opere pentru teatrele de operă din Italia, fiind puse în scenă la Veneția, Milano, Ferrara, Napoli și în alte orașe.
Din această perioadă datează cele mai cunoscute titluri ale sale: „Il Barbiere di Siviglia” (Bărbierul din Sevilla, „L’italiana in Algeri” (Italianca în Alger) și „La Cenerentola” (Cenușăreasa), care au adus opera buffa la punctul ei culminant, după ce a fost moștenită de la compozitori precum Domenico Cimarosa și Giovanni Paisiello. Din compozițiile sale de „opera seria” fac parte lucrările „Tancredi”, „Otello” și „Semiramide”. Ambele genuri de operă abordate de Rossini au câștigat aprecierea publicului prin inovațiile propuse pe plan melodic, armonic, coloristic, dar și ca formă dramaturgică. În 1824 a colaborat cu opera din Paris, pentru a scrie o operă cu ocazia celebrării încoronării regelui Charles X. S-a numit „Il viaggio a Reims” (Călătoria la Reims). Mai târziu, în 1829 a compus ultima sa operă: „Guillaume Tell”.
Retragerea lui Rossini din muzică pentru următorii 40 de ani nu a putut fi niciodată înțeleasă în totalitate. Printre factorii care au dus la luarea acestei decizii pot fi sănătatea sa șubrezită, starea materială favorabilă pe care i-o adusese deja succesul, dar și evoluția stilului spectaculos de „grand opera”, prin compozitori precum Giacomo Meyerbeer. De la începutul anilor 1830, atunci când a părăsit Parisul și s-a stabilit la Bologna, a scris relativ puțin. La întoarcerea sa în capitala Franței a devenit cunoscut prin întâlnirile muzicale de salon pe care le organiza sâmbăta, unde participau muzicieni și alți artiști din cercurile pariziene, pentru care Rossini a scris piesele „Péchés de vieillesse” (Piese vechi), Printre oaspeții lui Rossini se numărau Franz Liszt, Anton Rubinstein, Giuseppe Verdi, Giacomo Meyerbeer și Joseph Joachim. Ultima lucrare importantă scrisă de Rossini a fost „Petite messe solennelle” (O mică misă solemnă), care a fost compusă în 1863.
Una dintre operele care se regăsesc în programul orădean prin diferite fragmente vocale sau orchestrale, este „L’italiana in Algeri” (Italianca în Alger). Rossini a scris-o la vârsta de 21 de ani și a afirmat faptul că i-a luat 18 zile să o compună, dar și că recitativele și aria „Le femmine d’Italia” nu au fost scrise de el, ci de un colaborator anonim al său. În operă se remarcă amestecul dintre opera seria și opera buffa. Uvertura, unul dintre momentele prezentate în „Gala Rossini” este înregistrată și interpretată pe scară largă astăzi. Este cunoscută pentru începutul său distinctiv, lent, pentru instrumentele grave șoptite în pizzicato, dar care duc la o explozie de sunet, în care se întrunesc toate instrumentele orchestrei. Această „surpriză” reflectă admirația timpurie a lui Rossini pentru Joseph Haydn, inspirându-se din Simfonia nr. 95 în Sol Major „Surpriza”, care a fost denumită astfel tocmai pentru efectul șocant și chiar comic. „Italianca în Alger” a avut premiera la Teatro San Benedetto în Veneția, la 22 mai 1813. A fost un succes remarcabil, dar cu toate acestea, Rossini a mai adus modificări în partitură pentru reprezentațiile ulterioare de la Vicenza, Milano sau Napoli. Alături de uvertură, în concertul de la Filarmonica Oradea vor mai fi prezentate aria Isabellei „Cruda sorte”, aria lui Mustafa „Gia d’insolito ardore” și duetul dintre Isabella și Taddeo: „Ai Cappricci della sorte”.
„Il Barbiere di Siviglia” (Bărbierul din Sevilla) este opera rossiniană cea mai frecvent interpretată în România. Este o operă buffa în două acte, pe un libret de Cesare Sterbini. La baza acestuia se află comedia franceză cu același titlu, avându-l drept autor pe Pierre Beaumarchais și datând din anul 1775. Premiera operei rossiniene a avut loc la 20 februarie 1816 la Teatro Argentina din Roma.
„Bărbierul din Sevilla” este una dintre” capodoperele muzicii comice de operă, fiind considerată cea mai reușită opera buffa scrisă vreodată. Afirmația este confirmată de către aprecierea publicului și a criticilor, opera fiind pusă în scenă la toate teatrele de operă din lume în mod constant de două secole încoace.
Opera rossiniană este legată din punct de vedere literar-dramaturgic de opera lui Mozart „Nunta lui Figaro”. În ambele lucrări, personajul principal este iscusitul Figaro, celelalte personaje fiind centrate în jurul lui. Chiar dacă opera mozartiană a fost scrisă cu 30 de ani mai devreme, acțiunea acesteia se petrece, din punct de vedere cronologic, după opera lui Rossini.
Se cunoaște faptul că Rossini era foarte productiv și rapid în arta compoziției, scriind în medie două opere pe an și ajungând chiar și la patru, pe o perioadă de 19 ani. Muzicologii sunt de părere că muzica operei „Bărbierul din Sevilla” a fost scrisă în mai puțin de două săptămâni, ceea ce este cu adevărat incredibil. Însă, faimoasa uvertură a operei a fost preluată de la alte două lucrări scenice rossiniene, „Aureliano in Palmira” și „Elisabetta, regina d’Inghilterra” (Elisabeta, regina Angliei). Din acest motiv, materialul tematic din uvertură nu conține elemente regăsite pe parcursul operei.
În ciuda succesului dobândit în reprezentațiile de după premieră, prima apariție a operei „Bărbierul din Sevilla” a fost un dezastru. Publicul a reacționat agresiv și violent, ajungându-se chiar la accidente petrecute pe scenă. Mai mult de atât, mulți spectatori erau susținătorii lui Giovanni Paisiello, rivalul lui Rossini, care au reușit să îi provoace și pe ceilalți la conflict. O operă cu același titlu fusese scrisă deja de Paisiello, iar reluarea titlului în creația rossiniană a fost considerată o sfidare la adresa lui Paisiello. Deja începând cu a doua reprezentație, „Bărbierul din Sevilla” (scris de Rossini) a ajuns la inimile publicului italian, ceea ce a dovedit faptul că eșecul premierei a fost cauzat de conflictul dintre susținători, și nu de către creația lui Rossini. Din această capodoperă, concertul din 18 ianuarie va cuprinde bine-cunoscuta uvertură și aria lui Don Basilio „La Calunnia”.
Inspirată din bine-cunoscutul basm „Cenușăreasa”,opera „La Cenerentola” este o altă operă comică din creația lui Rossini, pe un libret de Jacopo Ferretti, care a avut premiera la Teatro Valle din Roma, la 25 ianuarie 1817. Rossini a compus opera la vârsta de 25 de ani, la un an după succesul răsunător pe care îl avusese cu „Bărbierul din Sevilla”. Din nou într-un timp record, compozitorul a compus lucrarea în trei săptămâni, fiind considerată una dintre lucrările rossiniene de cea mai mare finețe în ceea ce privește scriitura pentru voce solistică și ansambluri. Uvertura a fost preluată din opera „La gazzetta”, iar alte câteva fragmente din operă au fost scrise de colaboratorul său, Luca Agolini. La început opera a fost primită de către public cu reținere, dar în curând a devenit cunoscută în Italia și peste hotare. De-a lungul secolului al XIX-lea, a fost comparată mereu cu „Bărbierul din Sevilla”. Din această operă se vor cânta două arii feminine, respectiv „Sventurata mi credea”, aria Clorindei, precum și „Nacqui all’affanno… Non piu mesta”, moment ce aparține personajului principal Angelina (Cenușăreasa).
Operă mai puțin cunoscută, din care se va cânta la Oradea uvertura: „Il signor Bruschino”. Este considerată o „farsă” într-un singur act, scrisă de Rossini după libretul lui Giuseppe Maria Foppa. Lucrarea a fost prezentată publicului pentru prima dată la Teatro San Moisè din Veneția, la 27 ianuarie 1813. Aceste farse muzicale erau piese scurte, populare în Veneția la granița dintre secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Distribuția era redusă, de cinci până la opt personaje, dintre care o pereche de îndrăgostiți, cel puțin două personaje comice și unul sau mai multe roluri mici. Rolurile erau învăluite de improvizația soliștilor, iar personajele de obicei aveau și un tic lingvistic compulsiv. Întreaga operă este o comedie vie și rapidă, care prezintă influențe din stilul lui Cimarosa și Mozart. Totodată prevestește epoca unor noi efecte în muzică. De exemplu, în uvertură, vioara a II-a trebuie să bată cu arcușul în stativ. Uvertura a supraviețuit mai bine decât opera de-a lungul anilor, prin energia sa, fiind inclusă în multe repertorii de concert.
Cunoscut pentru operele sale comice, Gioachino Rossini a scris totuși și în genul „operei seria”. Unul dintre exemple este „Semiramide”, operă în două acte, pe libretul lui Gaetano Rossi și bazată pe tragedia lui Voltaire cu același nume. Premiera a avut loc la 3 februarie 1823 la teatrul „La Fenice” din Veneția. „Semiramide” a fost ultima operă italiană a lui Rossini, aici preluând tradiția vocală din creația sa de tinerețe, cu puternice influențe baroce. După scrierea acestei splendide lucrări, Rossini a părăsit Italia, pentru a se muta la Paris și a compune în limba franceză. Opera rămâne însă în istorie ca ultima operă scrisă în tradiția barocă, după muzicologistul Rodolfo Celletti, care a considerat-o cea mai frumoasă, mai ingenioasă dar și inevitabil, ultima din acest stil. Opera a apărut după o serie de opere comice scrise de Rossini, alegând din ce în ce mai frecvent opera seria, scriind intens lucrări în acest gen între 1813-1822, majoritatea pentru Teatro di San Carlo din Napoli. Din această operă se va cânta chiar aria Semiramidei: „Bel raggio lusinghier”.
O altă piesă care se află pe programul Filarmonicii Oradea este „Duetul pisicilor” („Duetto buffo di due gatti”). A fost scris ca piesă individuală pentru două soprane, acompaniate de pian, dar este adesea interpretată de o soprană și un tenor sau o soprană și un bas. Duetul se cântă frecvent ca bis, la finalul concertelor comice, și singurul cuvânt care apare în partitură și este repetat de mai multe ori este „miau”. Duetul a binedispus spectatorii din sălile de concert pe parcursul a peste 200 de ani, ceea ce dorim să se întâmple și cu publicul orădean în 18 ianuarie, însă, de această dată duetul va fi interpretat cu un ansamblu de coarde aranjat de G. Berthold și C. Dumond.
Hospitality Partner: Astoria
Mobility partner: D&C Oradea
Parteneri și sponsori ai Filarmonicii de Stat din Oradea: Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Bösendorfer, Episcopia Greco – Catolică de Oradea, Episcopia Romano – Catolică de Oradea Mare, Universitatea din Oradea, Facultatea de Arte, Visit Oradea, STIHL, Optimedia, Vernicolor Romania, PMA Invest, Connect Group, Utopium SRL Oradea, Floraria Non Stop Natalie, Shabby Events, Duran’s
Parteneri media: Zile și Nopți Oradea, Bihoreanul, Crișana și Bihari Napló.
Biletele pentru concert s-au pus în vânzare pe platforma bilete.ro și la Casa de bilete a Filarmonicii de Stat din Oradea.
Urmăriți-ne pe:
www.facebook.com/filarmonicaoradea
https://www.instagram.com/filarmonicaoradea
Vă așteptăm!
Echipa Filarmonicii de Stat Oradea
- Cumpără bilet: https://www.bilete.ro/gala-rossini/
Add Comment